|
Coaching: sport, psihoterapie, management
Autor: Andy Szekely, 2004 |
contact
| website
| astc.ro
Coaching – "noua tarta cu crema a managementului"
Coaching, sau "antrenamentul" este un fenomen al managementului
modern care isi face loc si pe piata romaneasca, mai ales in companiile
multinationale.
Desi incercarile de a defini domeniul sunt numeroase, cel mai simplu
mod de a privi acest coaching este ca proces ce raspunde unei nevoi.
Nevoia de performanta in management. Relatia de coaching duce de
multe ori la rezultate neasteptat de bune pentru beneficiarii sai.
Povestea domeniului: coaching
In traducere libera, "coaching" inseamna actiunea de antrenare,
indrumare, instruire, iar "coach" desemneaza persoana
care face acest lucru.
In vreme ce multe sisteme de dezvoltare personala sau profesionala
au "parinti legitimi", coaching nu are un astfel de istoric.
El a aparut in SUA ca rezultat al unei evolutii in care a preluat
foarte multe tehnici din diverse sisteme.
Trei dintre domeniile de care coaching este legat, dar fata de care
se diferentiaza in mod evident, sunt sportul, psihoterapia si managementul.
Sa le luam pe rand:
- Coaching / Sport
Coaching in management include mai multe principii din antrenamentul
sportiv, cum ar fi lucrul in echipa sau obtinerea randamentului
maxim la un moment dat. Fiecare sportiv are un antrenor care
sta langa jucator si il incurajeaza sa se perfectioneze in mod
constant, neezitand sa ii arate greselile facute si sa le analizeze
impreuna cu acesta.
Noua abordare in coaching a fost aplicata pentru prima data
in sport de catre Timothy Gallwey cu lucrarea sa devenita clasica:
"The Inner Game of Tennis". El este poate cel mai
apropiat de notiunea moderna a coaching, prin faptul ca a preluat
principii dezvoltate in antrenamentul sportivilor si le-a transferat
in mediul organizational in traininguri pentru manageri.
Abordarea nu este noua. Monty Roberts, celebrul imblanzitor
de cai american cunoscut si sub numele "cel care le sopteste
cailor" foloseste principiile descoperite in munca sa pentru
a transfera noi competente managerilor.
- Coaching / Psihoterapie
Coaching poate fi apropiat de procesul terapeutic, dar se diferentiaza
de acesta. El are o tinta foarte precisa si anume obtinerea
unui comportament dorit intr-o situatie data. In psihoterapie
o asemenea tinta precisa este rar intalnita.
In al doilea rand coaching se adreseaza mai mult aspectelor
punctuale, pur comportamentale. Desi antrenorul are o buna intelegere
a modului in care trecutul contribuie la crearea viitorului,
focalizarea sesiunilor de coaching este pe situatia prezenta
(unde te afli acum) si pe starea dorita, respectiv modul cum
se poate face trecerea de la una la cealalta.
Astfel, desi are puternice radacini in procesele psihoterapeutice,
coaching nu e terapie.
- Coaching / Management
Coaching a devenit la inceputul mileniului III "noua tarta
cu crema a managementului". Sintagma apartine lui Sir John
Whitmore, autorul unei biblii moderne a domeniului: "Coaching
for Performance".
Managementul are ca dimensiune esentiala ideea de conducere:
o persoana cu autoritate conduce o alta persoana sau un grup
pentru realizarea unui rezultat. In coaching, accentul este
pus pe relatia intre egali care se realizeaza intre doua persoane.
Este un parteneriat, nu o relatie de subordonare.
Pe de alta parte, abilitatile specifice in coaching sunt absolut
necesare managerilor. Un manager bun trebuie sa aiba abilitatea
de a-si trata subordonatii ca pe niste egali cel putin in anumite
momente ale activitatii pentru a crea coeziunea echipei.
In sens invers, managerul nu trebuie sa se identifice cu un
coach, pentru simplul motiv ca functiile celor doua abordari
sunt diferite. De aceea, in lume exista meseria de coach (antrenor),
dar exista si situatii in care managerii devin pentru o vreme
antrenori in propriile echipe. Un astfel de manager trebuie
sa fie instruit special pentru a evita confuzia intre cele doua
roluri.
Relatia
de coaching
Toate definitiile ale coaching se rezuma, in final, la un element
de fond: realizarea unei stranse colaborari (alianta) intre expertul
in coaching si individ pentru descoperirea, atingerea si dezvoltarea
acelui potential menit sa duca la performanta profesionala si satisfactie
personala.
Cu ajutorul coach-ului se declanseaza un proces de schimbare interioara,
de trecere de la o anumita abordare la alta. Pentru manageri, poate
fi vorba de o schimbare a paradigmei de la a conduce oamenii pentru
a obtine rezultate la a-i sustine implica si dezvolta pe tot parcursul
activitatii lor.
Ce face un coach?
Un coach bun se cunoaste pe sine in primul rand. El beneficiaza
de o bogata experienta si un proces de dezvoltare personala. Un
studiu efectuat recent printre coach-ii de prestigiu din Marea Britanie
si publicat in revista AMED a relevat interesele majore ale acestora
pentru o buna evolutie in cariera. Pe locul doi dupa teoriile in
coaching, studiul a relevat nevoia pentru un cadru de referinta
– o teorie concreta a interactiunii umane (Gestalt, Analiza Tranzactionala,
Programare Neuro Lingvistica - NLP).
Majoritatea lor au invatat meserie "la locul de munca",
parcurgand din mers anumite formari si probabil trecand prin multe
procese de tip incercare-eroare. Training-urile actuale in coaching
tind sa fie bazate pe abilitati si nu aloca mult timp pentru teorie.
Cei care au raspuns acestei cercetari doresc genul de abordare teoretica
ce sa ofere un cadru de referinta pentru practica.
In coaching esentiala este abilitatea de a pune intrebari si focalizarea
discutiei catre obiectivul propus. Un coach va stabili impreuna
cu cel pe care il asista obiectivul de atins si apoi il va asista
si indruma pentru atingerea acelui obiectiv.
Iata o metoda de stabilire a obiectivelor propusa de experta britanica
Julie Hay, care foloseste procese puternice din NLP (Programarea
Neuro Lingvistica):
- Afirmatia Pozitiva (Positive Statement)
Expune rezultatele in termeni pozitivi – ceea ce doresti mai
degraba decat ceea ce nu doresti, deoarece creierul nu lucreaza
in termeni negativi.
Ce doresti, cand, unde si cu cine?
- Posesia initiatorului (Owned by Initiator)
Te poti schimba numai pe tine insuti. Mai mult, orice schimbare
trebuie pusa in legatura cu tine, nu trebuie sa depinda de actiunile
altcuiva. Verifica daca rezultatul dorit este ceva asupra caruia
ai responsabilitate – si asigura-te ca ai controlul asupra resurselor
de tipul: cum te simti, ce crezi si cum te comporti.
Ce resurse ai la dispozitie pentru a obtine rezultatele?
- Dovada bazata pe simturi (Sensory-based Evidence)
Un obiectiv bine formulat include informatia asupra acuratetii
cu care il vei evalua cand a fost obtinut. Aceasta trebuie sa
se bazeze pe perceptia senzoriala.
Enuntarea rezultatelor in termenii limbajului simturilor serveste
de asemenea pentru a declansa in creier actiune in asa fel incat
va incepe sa lucreze in directia respectiva.
Cand rezultatul sau dorinta enuntata este obtinuta:
• Ce vei vedea, auzi si simti?
• Ce vor vedea si auzi altii?
• Care va fi reprezentarea ta interna?
- Pastrarea intentiei (Intention Preserved)
Fiecare nou rezultat trebuie sa mentina intentia pozitiva (castigul)
care se afla in spatele comportamentului tau obisnuit. TOATE
comportamentele au o intentie pozitiva – sunt motivate de un
anumit castig. Altfel, de ce oamenii ar continua acele comportamente?
Noul rezultat trebuie sa prevada si o noua cale de obtinere
a acestui castig. Verifica de asemenea ca orice rezultat secundar
al comportamentului tau sa fie pozitiv.
Care este castigul din comportamentul existent?
Cum il vei obtine totusi din noul comportament?
Ce se va intampla cand vei obtine noul rezultat?
Ce nu se va intampla?
- Verificare ecologica (Ecology Check)
Fiecare noua stare va avea un impact in eco-sistemul tau, familie,
prieteni, colegi de munca, si asa mai departe. Verifica daca
rezultatul va fi unul ecologic si nu va cauza noi probleme pentru
tine.
Care va fi pentru tine diferenta cand vei obtine rezultatul
dorit?
Cine va fi afectat? Cum?
|
 |
|
