1. Blogurile sunt o unealta (de comunicare online). Am mai scris despre cat de periculoasa poate fi inghitirea unui domeniu distinct de catre un alt domeniu cu scopul de a-l anihila/controla. Eu nu sunt jurnalist. Nu sunt nici blogger. Sunt doar un profesionist intr-un domeniu care folosesc aceasta unealta de comunicare online numita “blog” pentru a-mi indeplini anumite obiective de marketing, (personal) branding si altele.

2. Totul se reduce la credibilitate. Intr-adevar, mai multe persoane au adus vorba de credibilitate si responsabilitate, dintre care Ioana Avadani, Bradut Ulmanu, Cristian Manafu, Dragos Novac sau Ionut Oprea. Ii invit pe toti sa raspunda la intrebarea cheie de la sfarsitul acestui post.

3. Este nevoie de distinctii mai fine. Asa cum observa Alan Elsner, este nevoie sa se faca distinctii mai fine si mai clare intre ce este bloggingul si ce este jurnalismul. Si intre “opinie” si “stire”. Si intre targetul atins de mass-media si de bloguri. Si intre banii facuti in media clasica si banii facuti in blogging. Si intre punctele slabe si punctele forte ale celor doua canale: media clasica si bloguri. Parca la Robert Kiyosaki am citit definitia inteligentei: “capacitatea unei persoane de a face distinctii fine”, adica puterea unui om de a distinge cat mai clar conceptele si principiile pe care le foloseste in atingerea obiectivelor sale.

Sunt si alte idei si comentarii pe care le voi dezbate cu utilizatorii si cititorii interesati in cadrul comentariilor. Asa ca daca vrei sa intrebi sau sa spui ceva, esti invitatul meu.

In final, intrebarea cheie, adusa initial in discutie de Dragos Novac care vorbea despre credibilitate si subiectivitate. Nu am mai apucat la conferinta sa pun intrebarea mea, insa ii pun acum lui Dragos intrebarea: cum poti sa fii subiectiv si credibil in acelasi timp pe blog? Este foarte greu sa iti spui parerea intr-un domeniu si sa fii luat in serios fara sa fii un expert recunoscut in acel domeniu. Si aici este una dintre bubele majore ale bloggingului: prea multi bloggeri isi dau cu parerea in diverse domenii, comenteaza orice, oricand, despre oricine. Este OK acest lucru in sine si subiectivitatea este un element cheie in blogging. Este vorba despre libertatea de exprimare a oamenilor. De aici si pana la credibilitate este mult, mult drum de mers.

Singura cale prin care poti si subiectiv si credibil in acelasi timp (adica sa fii luat in serios de media, de clienti, de parteneri, de ceilalti care te citesc) este sa fii recunoscut ca un expert in domeniul respectiv (online si offline). Altfel doar iti dai cu parerea si nu te ia nimeni in seama. Nu vei castiga bani seriosi asa, ci doar cateva firimituri din Google AdSense sau mai stiu eu ce banner publicitar pe site. Bloggerii trebuie sa se maturizeze daca au pretentii de oameni inteligenti si care fac bani din blogging. A face bani dintr-un domeniu presupune sa fii profesionist, iar profesionist inseamna credibil.

Ai nevoie de bani pentru economii, bani pentru investitii, bani pentru caritate si bani pentru cheltuiala. Unii spun sa folosesti conturi diferite in banca, altii pusculite, altii borcane… altii mai stiu eu ce. Nu vreau sa scriu un post lung despre economii, investitii si educatie financiara. Vreau doar sa prezint doua idei simple si sa iti cer feedback, asa cum crezi ca se (poate) aplica aceasta idee in Romania.

Autorii spun sa economisesti 10% din veniturile tale, din “cifra de afaceri” personala. 10% din cifra de afaceri inseamna 10% din exact cat castigi lunar, inainte de a-ti plati facturile. Exista in educatia financiara un principiu asupra caruia toti autorii sunt de acord: plateste-te mai intai pe tine. Asta nu inseamna sa nu-ti platesti facturile, ci inseamna sa platesti facturile la final, dupa ce te-ai platit pe tine.

Asadar 10% din venituri se duc intr-un cont bancar, intr-un fond de investitii, intr-un fond mutual sau intr-un alt loc “sigur”, pentru a fi economisiti. Acesti bani sunt pentru zile negre. Nu ai voie sa te atingi de ei pentru a cumpara un televizor sau un alt pasiv. Sunt bani de siguranta, pentru ziua in care chiar ai nevoie de ei. Unii autori recomanda sa ai contul de economii la minim 3 luni cifra de afaceri. Daca ai venituri lunare de 1000€, atunci economiile nu trebuie sa scada sub 3000€.

Investeste 10% din bani in bursa, in imobiliare, in afaceri si in alte surse care implica un risc crescut, dar si un castig potential pe masura. La fel ca mai sus, acestia reprezinta 10% din banii castigati lunar inainte de a plati pasivele pe care le ai (rata la casa, rata la masina, la televizor si asa mai departe).

Da pentru caritate 10% din cifra de afaceri lunara. Caritate nu inseamna sa dai la intersectie 1 leu. Exista numeroase organizatii care se ocupa de tot felul de actiuni caritabile pe care le poti ajuta cu 10% din ceea ce castigi lunar.

Ti-a ramas un procent de 70% din venitul lunar. Acum este timpul sa-ti platesti pasivele, facturile, distractia si toate celelalte. Practic tu traiesti cu 70% din cifra de afaceri lunara personala. Strategia este recomandata pentru persoanele fizice insa se poate aplica, intr-o forma modificata, si pentru organizatii si companii comerciale. Ca un singur exemplu, se cunoaste faptul ca Bill Gates si Microsoft doneaza milioane de dolari organizatiilor implicate in actiuni caritabile.

Ei, cum suna? Sunt interesat sa aflu ce viziune ai tu asupra acestor principii si daca simti ca ele se pot aplica in Romania (si cum).

Imi aduc aminte de un om pe care l-am intalnit acum ani buni de zile. Tipul era roman de origine insa era plecat de ani buni in Germania si practic traia acolo. Venea in Romania destul de rar, ca in vacanta. Nu stiu exact ce afaceri facea in Germania sau care era exact ocupatia lui. Stiu ca in Romania parca venea ca la iarba verde. Bun.

Intr-o zi a avut treaba in Bucuresti si nu cunostea bine orasul. M-am oferit sa-l insotesc in oras pentru a ajunge in locul X si in locul Y. Era cu masina (o masina nemteasca, bineinteles, ceva mai veche, care se tinea bine). Si cum mergeam noi prin oras, omul ramane fara benzina. Ne oprim la o benzinarie si luam benzina. La casa, femeia nu avea rest cateva mii de lei vechi si i-a oferit tipului o guma de mestecat sau altceva ce dorea ca echivalent. Nu pot sa-ti descriu ce show a facut… “in Germania au rest, oricat de putin ar trebui sa-ti dea”. Cam asta era ideea generala. Pana la urma a luat guma (sau nu mai stiu ce) si a plecat nervos, povestindu-mi mie cum e in Germania si cum Romania asta este de cacao pentru ca nu iti da rest la casa.

Gata cu povestea. Morala? Mi se pare absolut stupid sa te enervezi pe lucruri de acest gen. Gandirea “pozitiva” a tipului acesta demonstreaza foarte clar nivelul la care gandeste. Si asta dupa ani de zile de experienta de viata si de experienta in Germania. Oare la ce iti trebuie restul de 2000-3000 lei vechi? Sa facem un calcul. Sa zicem ca in fiecare zi economisesti 20 de bani (2000 lei vechi), timp de 50 de ani. Inseamna ca dupa 50 de ani ai… 0.2 x 365 x 50 = 3650 lei (noi), adica putin mai mult de 1000 euro. Nu pun la socoteala inflatia sau stupizenia acestei gandiri mici, de furnica.

Stiu ca e frustrant sa nu primesti 20 de bani rest la casa… pana la urma la ce-ti trebuie? Dupa 50 de ani vei avea 1000 euro in plus in buzunar, nesocotind inflatia. Jenant, ca sa nu spun ca este foarte neproductiv. Acest tip de focalizare pe lucruri neinsemnate este foarte periculos. Toate cartile de “gandire pozitiva” spun sa “think big” – gandeste MARE. Mare inseamna 20 de milioane de euro, nu 20 de bani rest la casa.

Mai mult, banii trebuie sa curga, sa circule. Banii sunt o forma de putere, de energie. Daca vrei bunastare, lasa energia sa curga. Lasa cei 20 de bani la casa, spaca de ei, lasa-i sa treaca mai departe. Nervii tai certandu-te cu vanzatoarea timp de 10 minute valoareaza mult mai mult decat 20 de bani.

Nu mai tin minte exact la ce universitate americana de mare prestigiu a fost facut testul. Cercetatorii au intervievat studentii in an terminal. Studentii au fost intrebati, printre altele, daca si-au setat anumite obiective in viata profesionala (si nu numai). Apoi ei au fost intrebati daca si-au scris acele obiective pe hartie, undeva. Nu neaparat sa fi facut si planul pentru acele obiective. Doar daca le-au scris. Undeva pe la 5% dintre ei scrisesera obiectivele pe hartie. Peste 10 ani de zile acel grup de cercetare a fost luat in vedere din nou. Cercetatorii au descoperit ca acei 5% care si-au scris obiectivele pe hartie castigau (profesional vorbind) 95% din banii castigati de intreaga colectivitate de studenti cercetata.

5% din oameni controleaza 95% din bani. Suna foarte mult a Robert Kiyosaki, nu? Din pura co-incidenta (nu este greseala de tipar) la nivel mondial piata dezvoltarii personale si profesionale este de 5% din totalul populatiei. Interesant, nu?

Acum sunt curios sa aflu de la tine ce informatie am lasat “pe dinafara”. Ce nu am spus? Sunt si alte elemente care contribuie la realizarea unui obiectiv, nu crezi? Sa-l scrii pe hartie este un element. Mai ai nevoie si de alte lucruri in afara de un obiectiv scris pe hartie. Presupun ca nu iti imaginezi ca scrii pe hartie ce vrei si apoi te duci la culcare. Nu functioneaza chiar asa.

Pe langa alte informatii foarte utile prezentate inca de la inceputul cartii, mi s-a parut fenomenal un studiu de care aminteste Robert Kiyosaki. Un articol din USA Today prezinta un sondaj printre americani. In mod total neasteptat pentru o tara atat de bine dezvoltata, teama principala a americanilor este lipsa banilor. Vorbim despre Statele Unite. Americanii se tem de lipsa banilor mai mult decat se tem de cancer, SIDA, terorism, crime sau razboi.

Teama cea mai puternica a americanilor este sa ramana fara bani la batranete sau sa traiasca o viata lunga fara bani. Au inceput sa-si dea seama ca asigurarile medicale si serviciile sociale nu le vor asigura un trai decent la batranete.

Pana in anul 2010 mai bine de 78 de milioane de americani vor implini 65 de ani si mai mult de atat. Unul din trei nu si-a conceput un plan de pensionare. Iar aici vorbim despre Statele Unite. Nu vreau sa stiu care este situatia in Romania. Voi continua sa adaug intrari in blog pe masura ce inaintez in carte si aflu lucruri noi si interesante.

Studiul spune ceea ce Robert Kiyosaki spunea in cartile sale: 10% din oameni detin 90% din bani. Citez din articolul de pe WallStreet.ro:

Doar un procent din populatia globala, reprezentand persoanele cu cele mai mari averi, detin impreuna 40% din averea totala, in timp ce 10% din populatia Terrei, considerata ca cea mai instarita, detine 85% din averile mondiale. Prin conparatie, jumatatea mai saraca a adultilor de pe Glob detine doar un procent din totalitatea averilor.

10% DIN POPULATIA TERREI DETINE 85% DIN AVERILE MONDIALE. Pentru mine nu este o surpriza. Insa pentru multi articolul poate fi chiar o desteptare.

Grupul de 1% format din cei mai bogati oameni, numara 37 de milioane de persoane, fiecare cu bunuri de peste 500.000 de dolari. Studiul a luat in calcul atat veniturile anuale cat si toate bunurile detinute, de la actiuni la pamant sau bunuri electrocasnice. Locuitorii din America de Nord, Europa si Asia de Sud-Est detin impreuna peste 90% din totalul averilor mondiale, desi pe continentul american traieste doar o mica parte din populatia totala (6%). La polul opus se afla tari cu o populatie foarte mare, precum China sau India, care detin o cota foarte mica din averile totale la nivel mondial.

Citeste tot articolul aparut pe WallStreet.ro si pune mana si munceste inteligent.

Am citit “Tata bogat, tata sarac” dupa anul 2 de facultate si am inteles, cu stupoare, ca eram in afacerea care nu trebuia. Afacerea se numea “facultate si angajare, 40 de ani munca, pentru 40% din salariu de la 65 de ani pana cand mori”. Sincer, chiar nu eram constient ce faceam. Facultatea este buna, doar ca nu suficienta.

Problema majora cand esti angajat este ca nu ai controlul asupra timpului si programului. Mai rau, cam 50-60% din banii pe care-i faci nu iti intra in buzunar. De fapt, nici nu-i vezi. Salariul net iti spune ceva? Mai mult, angajatorul plateste si el impozite la stat, alaturi de tine. Si chiar mai mult… angajatorul trebuie sa faca PROFIT de pe urma muncii tale. Altfel te da afara sau te pune sa muncesti mai mult si/sau mai bine pentru a scoate profit.

Timp + Bani, in acelasi timp. Un concept interesant.