Un cod etic al bloggerilor este o modalitate simpla de autoreglementare. Cred ca suntem de acord ca ideea de blogging e mai mult decat un concept abstract. In fiecare zi au loc intalniri, festivaluri, concursuri si multe alte evenimente organizate de bloggeri pentru bloggeri. Blogging-ul incepe sa devina mai degraba o comunitate sociala.

In aceste conditii, nevoia unei comunitati de a vorbi despre reguli care ar trebui sa o defineasca e normala. Ideea de netiquette adaptata bloggerilor, nu are nimic rau in sine. Iar codul etic al bloggerilor nu este nimic mai mult decat un cod de conduita, acceptat de cine il considera util.

Codul de conduita este o forma de autoreglementare. Din punctul meu de vedere, emana de la bloggeri si nu de la jurnalisti. E nevoie de un cod de conduita pentru ca altfel, ajungem sa ne calcam pe bataturi (citarea surselor, etc). Cand o sa fie definitivat un astfel de cod… e o alta discutie.

Dar, ca idee, am participat in trecut la conceperea unui cod de conduita pentru ANISP (asociatia isp-urilor). Acum, particip la proiectul IAB Romania, care are si o componenta de autoreglementare, prin standardele (la care aderarea este voluntara) pe care le propune pietei. Prin urmare, sunt in favoarea ideii de autoreglementare a segmentelor de piata. Altfel, vine statul cu idei si decizii aberante si discutia de acum nu isi mai gaseste rostul.

1. este gresit ca o retea de bloguri/bloggeri sa fie exclusiv realizata pe considerente financiare. macar blogurile cheie din retea ar trebui scrise de oameni care se cunosc si se respecta reciproc si stiu ce fac online.

2. este total gresit ca o retea de bloguri/bloggeri sa fie un fel de lobby pentru “personalitati” ale domeniului. asta chiar este aiurea. nu am participat pana acum la intalnirile netoo pentru ca nu am putut, de fiecare data aveam altceva. am inteles ca 1-2-3 persoane vorbesc si restul asculta si aplauda la final. hmm… sper sa fi inteles gresit.

ma linisteste reactia lui cristi manafu in postul ultim de pe netoo. sa speram ca va fi asa.

NU MA CONSIDER BLOGGER. nu sunt un tip care vorbeste ca la usa cortului, daca asta inseamna “blogger

Poate am fost inteles gresit. Prin exprimarea respectiva nu ma refeream strict la faptul ca injur ca la usa cortului, pentru ca acolo e blogul meu. Rar fac asta, si doar daca sunt PROFUND enervat de ceva.

Prin acel invectiv incercam sa subliniez ca ma bucur de libertatea MEA de expresie, pe care nu o vreau ingradita.

Adevarat, daca se constituie un grup cu un anumit target, e normal sa aiba un set de reguli. Dar constituirea unui grup de gen, INDIFERENT DE REACTIILE CONSTITUTORILOR, in 99.999999% din cazuri se face pe considerente comerciale. Iar faptul ca ei transforma prima adunare a bloggerilor intr-un SRL ma deranjeaza oarecum, pentru ca e facuta intr-un stil atat de romansec incat mi se face greata. “Veniti sa ne intalnim si sa ne cunoaste, o sa il vedeti pe zoso si pe manafu, uau ce misto”
Si ulterior haideti ca fa constituim noi intr-un grup, pe care il vom reprezenta desigur, pentru ca avem experienta in domeniu, si sa vedeti voi ce viitor lumino o sa aveti sub obladuirea noastra.

Bleah.

retinuta si opinia ta, desi acida. asta este frumusetea pana la urma: poti spune ce vrei pe spatiul tau si daca ai cititori si iti indeplinesti obiectivele blogul tau… FELICITARI!

acum comentariul meu: personal vreau sa folosesc un anumit limbaj pe blogul meu, sa creez o anumita atmosfera, sa spun intr-un anumit fel lucrurile. adica sa fac acest blog dupa propriile viziuni. perfect, fiecare face exact ce vrea, de-asta au murit oameni in ‘89. respect deplin pentru ei, ca veni vorba.

asta la nivel personal. cand vorbim de RETELE/GRUPURI lucrurile se complica. spre exemplu eu am un anumit target cu blogul, vreau sa ma adresez unei anumite parti din public. daca eu vreau sa fac parte din aceeasi retea cu X (grup, retea, cum vrei sa-i spui) atunci TREBUIE sa existe reguli ale retelei.

DOAR ATUNCI.

traim intr-o societate. cand facem parte dintr-un grup, respectam legile din acel grup. perfect. imi placea ideea GRUPULUI netoo… cand acest grup o ia intr-o directie in care nu vreau sa merg… spun “la revedere”.

nu vreau sa fac parte dintr-un grup de jurnalisti. nu de alta, NU SUNT JURNALIST. mai mult, NU MA CONSIDER BLOGGER. nu sunt un tip care vorbeste ca la usa cortului, daca asta inseamna “blogger”.

sunt in primul rand un om. punct. un om care vrea cu acest blog (si cu acest site) anumite obiective precise. aceste obiective le voi atinge urmand anumite reguli (despre care voi scrie ulterior). si ma astept ca toti cei care citesc si comenteaza aici sa urmeze unele reguli de bun simt (si despre ele voi scrie). atunci regulile se stiu si cine nu vrea sa faca parte din grup sa plece. este LIBER!

problema: cand un grup (jurnalistii) incearca sa renege un alt grup (bloggerii) pe motive nefondate. nu zic ca se intampla asta… aud de la iulian comanescu ceva foarte apropiat de asta. atunci te intreb iulian: pentru ce mai tii un blog? poate ca iti foloseste… si iti e util in ce faci… si cum altii “strica piata” (vezi bloggerii care vorbesc aiurea) atunci poate ca este bine ca si ei sa urmeze unele reguli.

rationament periculos.

gata, am comentat suficient. astept reactii.

la fel pentru hrisant si piticu. multumesc pentru interventie.

deci in spatele acestor coduri exista… multe am si spus ca unele reguli mi se par de bun simt. atitudinea conform careia bloggerii ar trebui sa fie cam ca jurnalistii mi se pare deplasata si periculoasa.